Sanzienele

Pe data de 24 iunie se celebreaza nasterea Sfantului Ioan Botezatorul. Calendarul crestin inscrie in el, de cele mai multe ori, datele mortii sfintilor, iar singurele exceptii de la regula sunt date de evenimentele legate de Fecioara Maria si Sfantul Ioan Botezatorul. Astfel, pe data de 23 septembrie se celebreaza zamislirea Sfantului Ioan, pe 9 decembrie se celebreaza zamislirea Maicii Domnului, apoi pe data de 24 iunie celebram nasterea sfantului Ioan Botezatorul si pe data de 8 septembrie Nasterea Maicii Domnului.

Pictura de Bartolomé Esteban Perez Murillo reprezentandu-i pe Ioan Botezatorul si Iisus Hristos

Pictura de Bartolomé Esteban Perez Murillo reprezentandu-i pe Ioan Botezatorul si Iisus Hristos

Evenimentul nasterii Sfantului Ioan Botezatorul este descris in Evanghelia dupa Luca. Din punct de vedere calendaristic, acest eveniment crestin are loc cu sase luni inainte de nasterea lui Iisus Hristos. Este interesant faptul ca atat nasterea Sfantului Ioan Botezatorul cat si a Domnului Iisus Hristos coincid cu momentele solstitiului de vara, respectiv ale solstitiului de iarna. Unii cercetatori considera ca cele doua sarbatori coincid cu cele doua solstitii pentru a inlocui vechile sarbatori pagane cu caracter agrar care celebrau cu mare fast aceste evenimente astronomice. In acest mod se facea o tranzitie pacifista de la traditiile pagane la cele ale noii religii, cea crestina.

Sarbatoarea nasterii Sfantului Ioan Botezatorul  mai este numita si sarbatoarea de Sanziene. Momentul Sanzienelor este una dintre sarbatorile magice care ridica valul dintre lumi, lasand liber contactul dintre muritori si entitatile superioare.

Sanzienele, cucul si cateva traditii ...

Sarbatoarea Sanzienelor reprezinta momentul de debut al verii, avand loc la trei zile dupa solstitiul de vara. In popor aceasta sarbatoare se numeste si “Cap de Vara”. Se mai numeste si “Amutitul Cucului”, caci dupa aceasta data calendaristica cucul se opreste din cantat. Atat traditia populara locala cat si cea internationala identifica o multitudine de motive si traditii legate de acest  moment festiv.

Tarile Nordice

De exemplu, in tarile nordice, mai ales in arealul baltic, se considera ca oamenii se reincarneaza fie in copaci, fie in pasari. Exista insa si o reincarnare speciala: sufletele oamenilor buni si credinciosi se reintrupeaza in cuci. Cucul este pasarea preferata a zeitei fertilitatii, Laima, zeita primordiala a vietii. Ajutoarele sale, Destinul (Dalia) si Fericirea (Laime) sunt reprezentate si ele sub forma unor pasari, respectiv o lebada—Dalia  si o rata—Laime. Toate cele trei imagini arhietipale: fertilitatea, destinul si fericirea sunt informate de catre cuc despre evenimentele importante petrecute in viata muritorilor: nasterea, casatoria sau moartea.

Mitologia greaca

In mitologia greaca, cucul este una dintre pasarile zeitei Hera. Pentru ca nu putea sa o seduca, Zeus s-a deghizat in aeasta pasare pretinzand ca este inghetat. Hera a luat cucul la piept insa Zeus si-a reluat infatisarea umana declarandu-si iubirea pentru zeita si convingand-o sa se casatoareasca cu el. Din acel moment cucul a devenit pasarea protectoare a casatoriei. In mitologia romaneasca insa, desi cucul este investit cu alte puteri, are totusi o legatura puternica si cu sarbatoarea Sanzienelor. 

Mitologia romaneasca

Ceramica de Horezu. Foto: Horezu Turism

Ceramica de Horezu. Foto: Horezu Turism

Cucul este in mitologia romaneasca una dintre cele mai importante pasari. Ivan Evessev spunea despre simbolismul acesei pasari ca este inconjurat "de o adevarata aureola poetica", iar Ovidiu Papadima afirma chiar ca:

"Nici una dintre pasari nu este atat de des pomenita, macar pe departe – nu numai in cantece, in legende, proverbe, credinte, precum cucul, nu numai la noi, ci si la toate popoarele zonei septentrionale a pamantului". 

Cucul este un dispecer al anotimpurilor si principalul vestitor al primaverii.  Sarbatoarea Buneivestiri (25 martie) este numita in popor si Ziua Cucului, iar cucul este numit Blagoves(t)nicul. Cucul este prezent in practicile de prezicere a timpului, a recoltelor si a bunastarii. In contextul Sanzienelor,  traditia populara spune ca:

"Daca cucul inceteaza a mai canta cu mult ianinte de Sanziene, e semn ca vara se purcede cu caldura si apoi va fi secetoasa". Teodor Pamfile 

Traditii si credinte romanesti de Sanziene

Florile de Sanziene (Galium verum). Foto: Panoramio

Florile de Sanziene (Galium verum). Foto: Panoramio

In tara noastra, traditiile legate de sarbatoarea Sanzienelor sunt diferite, insa au un singur punct comun: simbolul focului. Cu ocazia acestei sarbatori, la sate se aprind focuri care se spune ca ar da celor care sar peste flacari curaj, sanatate si abundenta.

Moldova — Dragaica

In Moldova, crestinii ortodocsi se roaga la moastele Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, existand credinta ca rugaciunile inaltate vor primi un raspuns divin. Tot aici este mai des intalnita denumirea slavona a acestei sarbatori — Dragaica.

Ritualul agrar de Dragaica vizeaza prosperitatea si protectia culturilor, mai ales a cerealelor. Este marcata printr-un dans de 5-10 fete din care una este aleasa, ca Dragaica, acesta purtand de mireasa si impodobita cu spice de grau; celelalte fetele poarta straie albe si poarta un val pe fata in care sunt prinse flori de sanziene. Se mai spune ca Dragaica face ca fructele sa se coaca mai repede, ferindu-le de stricaciuni si putrezire. 

Ardeal — Sanziana

In Ardeal, exista superstitia ca in dimineata acestei sarbatori oamenii sa impleteasca cununi din planta numita Sanziana. Cununile se arunca apoi spre acoperisul casei. Daca raman agatate de acoperis, atunci persaona respectiva va fi longeiva. Daca va cadea de pe acoperis, atunci inseamna ca va muri repede.

Toanele Sanzienelor —  Muntenia si Dobrogea 

In Muntenia si Dobrogea, se spune ca Sanzienele sunt niste entitati feminine, deosebit de frumoase si prietenoase, atunci cand se afla in toane bune, sau rautacioase si distrugatoare, atunci cand se supara pe muritori. In noaptea de Sanziene aceste entitati plutesc deasupra pamantului impartind belsug holdelor si fertilitate femeilor. Pentru a le intra in gratii se lasa pe pamant tot felul de cadouri dulci (bomboane, prajituri) sau monezi ori obiecte stralucitoare.

Ielele din Oltenia 

Dansul Ielelor

Dansul Ielelor

In Oltenia, Sanzienele sunt cunoscute sub numele de Iele si se spune ca ar fi fiicele lui Alexandru Macedon: Marina, Catarina si Zalina. In alte cazuri, numarul ielelor este 7 sau nelimitat. Ielele nu au ceea ce azi s-ar numi o viata privata, ci traiesc in cete si pot zbura cu viteze uimitoare, parcurgand “9 mari si 9 tari” intr-o singura noapte, uneori folosind trasuri cu cai de foc. 

Asociate de multe ori cu Baccantele, Nimfele, Naiadele sau Dryadele, ele au obiceiul sa dansezeintr-o hora ce parjoleste pamantul, iarba si chiar copacii din jur, motiv pentru care "Hora Ielelor" este de temut. Pe de alta parte, se spune ca Ielele fac rau doar daca sunt provocate sau privite cand se prind in hora. Se spune cei celor ce le vad dansand Ielele le i-au mintile. 

Remediul magic-ritual impotriva bolilor survenite de iele il ofereau, in sudul tarii si in Moldova, Calusarii.

B. P. Hasdeu, un om cu preocupari recunoscute legate de spiritualitate si ezotersim, mentioneaza o traditie din Prahova care spune ca

“ielele beau noaptea apa de prin fantani si oricine va bea dupa dansele, il pocesc”.

Pe langa traditia generala legata de protectia conferita de rugurile aprinse, exista si o alta superstitie: in noaptea de Sanziene plantele capata proprietati terapetice deosebite. Iata de ce te invit sa citesti in urmatorul articol ce plante protejeaza fiecare zodie si ce proprietati magice a fiecare dintre ele.

Autor: Alexandra Coman

Autor & Editor: Ana Bodaproste

Descopera traditii, obiceiuri si simboluri